Perceptiile corporatiste asupra provocarii sustenabilitatii in tarile dezvoltate si in curs de dezvoltare: constituie o diviziune a RSC?

NOTA: Acest material este o traducere a lucrarii mentionate in titlul articolului, inclusiv referinte si note de subsol. Multumim voluntarilor Institutului pentru Politici Sociale

SURSA: http://www.emeraldinsight.com/doi/abs/10.1108/17471111111141521

Scop abstract: Aceasta lucrare doreste sa exploreze perceptii legate de sustenabilitate ale sustinatorilor RSC din 53 de tari pentru a face lumina In diferentele contextuale privind conceptualizarea rolului RSC In guvernarea globala.

Design/Metodologie/Abordare: Rezultatele unei supravegheri a participantilor corporatisti ai Pactului Mondial ONU sunt prezentate, focusandu-se pe perceptiile respondentilor privind 23 de chestiuni importante In sustenabilitate. Statistici non-parametrice sunt aplicate pentru a identifica caracteristici regionale si statale prin intermediul imaginii de ansamblu.

Constatari: In timp ce perceptiile generale privind urgenta provocarilor-cheie ale sustenabilitatii globale par a fi relativ omogene pe glob, diferente semnificative pot fi identificate privind rolurile si responsabilitatea pe care respondentii le atribuie propriilor companii In tari din Nord si Sud.

Limitari/implicatii ale cercetarii: Lucrarea se concentreaza asupra caracteristicilor per total; este nevoie de o analiza mai detaliata pentru a explora originile lor si impactul asupra practicii corporatiste.

Implicatii practice: Exista o nevoie de integrare a stakeholderilor din Sud In practica RSC si In politici pentru a exploata la maxim potentialul RSC In guvernarea globala.

Originalitate/Valoare: Lucrarea dezvaluie diferentele generice Intre conceptualizarea rolului corporatist In sustenabilitatea globala Intre N si S global.

 

Introducere

In ultimii ani, RSC a devenit curentul principal In multe parti ale lumii; de asemenea a devenit mai larg in domeniu, adresand din ce In ce mai multe chestiuni care au fost In mod traditional In domeniul actorilor publici. Curentul voluntar, dincolo de modul conformist al curentului principal al RSC se pierde In conceptii mai largi ale guvernarii globale (Finkelstein, 1995; Haas and Kanie, 2004; Rosenau and Czempiel, 1992). Se asteapta ca RSC sa contribuie la Inchiderea lacunelor guvernarii Intr-o arie larga de politici cum ar fi protectia mediului, drepturile omului, drepturile muncii, anti-discriminarea sau anti-coruptia.

Cu toate acestea, literatura stiitifica recenta despre relatia Intre RSC si dezvoltare a pus In chestiune competenta curentelor curete de RSC de a adresa efectiv cateva dintre cele mai importante provocari ale sustenabilitatii globale (Blowfield and Frynas, 2005; Frynas 2008; Prieto-Carron et al., 2006; Utting, 2005). Acest criticism la nivel corporatist este oglindit la un nivel societal mai larg de critici ale unei tendinte Nordice de conceptualizare a guvernarii globale (Draude, 2007; Risse and Lehmkuhl, 2006) si a dezvoltarii durabile (Kirkby et al., 1995; Redclift, 2005; Robinson, 2004): ca un numitor comun, aceste concepte s-au dezvoltat In tari nordice, industrializate si se bazeaza adesea pe presupunerea ca nu ar functiona Intr-un context non-nordic.

Aceasta lucrare exploreaza perceptiile legate de sustenabilitate ale proponentilor de RSC din 53 de tari pentru a face lumina In diferentele contextuale privind conceptualizarea rolului RSC In guvernarea globala. Sunt prezentate rezultatele unei cercetari web asupra participantilor Pactului Mondial ONU privind perceptiile respondentilor asupra urgentei unui set de chestiuni-cheie In sustenabilitatea globala si rolurile respective ale companiilor acestora In acest context.

Memento-ul acestei lucrari este urmatorul: urmatoarea sectiune se concentreaza asupra ”agendei RSC” si diferentelor regionale In termeni de continut si contextualizare, urmate de o scurta prezentare a metodologiei aplicate In analiza. Dupa aceea, sunt prezentate rezultatele  unei cercetari asupra perceptiilor respondentilor Pactului Mondial ONU asupra a 23 de probleme-cheie despre sustenabilitate. Accentul cade atat asupra perceptiilor generale a urgentei globale, cat si asupra rolului companiilor respondentilor In formularea acestor probleme. Plecand de la rezultate, caracteristicile ce decurg din analiza sunt discutate mai detaliat. Se sustine ca valul curent de RSC voluntara, dincolo de conformitate ar putea esua In a adresa o gama larga de chestiuni pivotale care sunt pozitionate In centrul guvernarii globale efective. La final, este prezentat un sumar al cercetarii prezentate In aceasta lucrare.

Agenda RSC

Un set de instructiuni corporatiste cum sunt principiile Pactulului Global ONU, Indicatorii Initiativei Globale sau Art. 30 din Agenda 21 prescriu liste cuprinzatoare ale rolurilor si responsabilitatilor corporatiste, acoperind o paleta larga de aspecte economice, sociale si de mediu. Totusi, In ciuda acestei conceptualizari extinse a responsabilitatii catre societate, practica corporatista tinde sa se concentreze pe un set de probleme mai restrans comparativ cu aceste teluri normative (Barkemeyer, 2009). Utting (2007, p. 710) arata ca o agenda specifica a RSC a aparut ”In sensul In care a) exista un consens crescand asupra paletei de chestiuni ce privesc companiile, si b) RSC reprezinta o abordare particulara a regulamentului corporatist – unul care pune accentul pe initiativa voluntara si pe auto-reglare.

Un numar tot mai mare de cercetatori a subliniat recent o paleta larga de probleme care sunt In pericol de a fi lasate pe dinafara agendei RSC. De exemplu, evitarea taxelor si pretul de transfer, puterea corporatista si influenta politica, efectele negative ale liberalizarii economice (a se vedea Prieto-Carron 2006; UNRISD, 2003) sau efectele fluxului de ajutor strain sau veniturile petrolului In tarile In curs de dezvoltare (Frynas, 2005; pentru conceptul original, a se vedea Sachs si Warner 1995,2001), ca si riscul dezindustrializarii ca rezultat al acestor venituri din surse naturale (Corden si Neary, 1982), toate acestea nu sunt adresate, In ciuda potentialului de a forma obstacole privind performanta sociala corporatista In tarile In curs de dezvoltare. In contextul eliminarii saraciei, Jenkins a sustinut cu privire la un studiu OSCE asupra 246 de regulamente ale multinationalelor:

Desi 148 de coduri au acoperit standardele de munca si 145 au marcat probleme de mediu, doar unul a mentionat taxarea (Jenkins, p 539; a se vedea Ragodoo, 2009).

Aceasta cale se amesteca cu munca recenta a cercetatorilor care critica felul In care dezvoltarea durabila a fost conceptualizata si operationalizata: aici, s-a sugerat ca poate fi observata o supra-accentuare a perceptiilor si intereselor nordice ignorandu-le pe cele sudice (Kirkby, 1995; Redcliff, 2005; Robinson, 2004).

S-a sustinut faptul ca agenda RSC este schitata In mare de actori nordici, cu o lipsa clara de participare/integrare a actorilor din tarile In curs de dezvoltare. In analiza lor despre RSC In Argentina, Newell si Muro (2006, p64) concluzioneaza ca:

Corporatiile multinationale sunt Conducatorii si respondentii cheie (ai RSC). Adesea raspunzand tarilor de origine si receptive la presiunea actionarilor si activistilor, strategiile lor reflecta prioritatile Europene si nord Americane.

De exemplu, punctele de vedere conflictuale se concentreaza de obicei In jurul drepturilor de munca In tarile In curs de dezvoltare. O reducere a orelor de munca poate sa nu fie mereu apreciata pe plan local, mai ales In acele cazuri In care Impiedica oportunitatea angajatului de a castiga suficienti bani. Aceeasi situatie se refera la combaterea muncii copiilor care s-ar putea lovi de opozitia locala daca acest lucru ar adanci si mai mult familiile copiilor In saracie (de ex. Eforturile de a combate munca copiilor In industria fotbalului din Sialkot si dificultatile locale, a se vedea Hussain-Khaliq 2004).

La un nivel mai general, cercetarile recente arata ca perceptiile legate de RSC sunt contextuale, reflectand diferente generice In felul In care RSC este conceptualizata si problemele legate de RSC sunt prioritizate In diferite contexte. Blowfield si Frynas se refera la o cercetare facuta de Consiliul Global de Afaceri pentru Dezvoltarea Durabila, cerandu-le respondentilor din diverse tari sa spuna ce Inseamna pentru ei RSC. Se pare ca au fost diferente considerabile. De exemplu, respondentii tailandezi si cei din Ghana au evidentiat problemele de mediu si puterea comunitara. De asemenea, un proiect asemanator, s-a concentrat pe legatura Intre variabilele culturale identificate de Hofstede si diferitele tipuri de RSC, identificate printre alte tipuri de colectivism institutional ca factori de predictie ai unei abordari organizationale a RSC. De exemplu, gradul de distanta fata de putere este considerat legat In mod negativ de angajamentul general al unei firme la RSC (Waldman, 2006).

Dintr-o perspectiva neo-institutionala, nu este o surpriza faptul ca practicile de RSC ale companiilor si perceptiile lor legate de rolurile si responsabilitatile lor In societate reflecta Intr-o oarecare masura asteptarile contextului In care opereaza. Din acest punct de vedere, organizatiile se adapteaza mediului lor institutional pentru a castiga, mentine si repara legitimitatea. Asadar, perceptiile si asteptarile contextului In care sunt Inglobate organizatiile pot fi presupuse a servi ca un set de constrangeri externe care schiteaza In mod activ actiunile unei organizatii.

Cu toate acestea, nu toti stakeholderii unei companii au acelati impact si schteaza actiunile companiei In mod egal. De altfel, stakeholderii de baza ai unei companii, acei stakeholderi ”fara a caror participare continua corporatia nu poate supravietui” (Clarkson, 1995, 9. 106), sunt de obicei si cei mai influenti. In ceea ce priveste companiile nordice, este de asteptat ca stakeholderii lor de baza sa se regasesca pe pietele tarilor de origine. In contextul unei cercetari privind perceptiile legate de sustenabilitate ale celor 53 de tari (Pactul Global al ONU) se poate astepta ca perceptiile respondetilor sa reflecte pe larg perceptiile si asteptarile din companiile din tarile lor de origine. Acest lucru duce la urmatoarea ipoteza:

I1. Perceptiile respondentilor asupra rolului si responsabilitatilor companiei In societate reflecta contextul In care e angajata compania.

Plecand de la argumentul de mai sus privind diferentele generice Intre nord si sud, ar fi de asteptat ca perceptiile si practica propunatorilor nordici sa oglindeasca acest context catre o interpretare nordica inerenta a RSC. Asadar, propunatorii nordici ai RSC s-ar putea concentra pe dimensiunea de mediu a RSC, neglijand In acelasi timp dimensiunea sa socio-economica sau legata de dezvoltarea primara.

 I1.1. Propunatorii nordici de RSC atribuie o importanta mai mare chestiunii de mediu In sustenabilitate decat chestiunii socio-economice.

In opozitie, se pare ca respondentii sudici prioritizeaza diferite aspecte In sustenabilitate. Bazandu-se pe diferitele structuri, perceptii si asteptari ale problemelor locale, ne putem astepta la o evidentiere mai puternica a sustenabilitatii socio-economice.

 I1.2. Propunatorii sudici ai RSC atribuie o mai mare importanta problemelor socio-economice In sustenabilitate decat omologii lor nordici.

 O cercetare web asupra problemei perceptiilor sustenabilitatii a fost folosita pentru a testa ipotezele de mai sus. In sectiunea urmatoare, va fi prezentata metodologia aplicata si limitarile ei potentiale. Aceasta va fi urmata de o prezentare a rezultatelor.

Metodologie

O cercetare web a fost facuta cu scopul de a identifica perceptii legate de sustenabilitatea generala a respondentilor corporatisti care ar putea fi implicati In activitati de RSC Intr-un context international. Cercetarea a fost Indreptata catre toti participantii Pactului Global ONU care au produs cel putin o comunicare de progres si care au specificat un punct de contact pentru aceasta comunicare. Pactul Global ONU este o initiativa multi-stakeholder cu scopul de a promova cetatenia corporatista. A devenit cea mai mare si mai vizibila organizatie de acest gen, In prezent cuprinzand  mai mult de 5000 de participanti corporatisti si In jur de 1000 non-corporate. Deoarece companiile participante au acceptat initiativa In mod voluntar si s-au conformat cerintelor minime de participare, se asteapta ca acestea sa aiba o oarecare forma de abordare a RSC. Mai mult, se asteapta ca persoanele de contact sa fie implicate personal sau, cel putin, sa aiba o observatie pertinenta In ceea ce priveste structurile si instrumentele legate de RSC care exista In companiile respective. In esenta, respondentilor li s-a cerut sa prioritizeze un set de 23 de probleme din sustenabilitate, bazate pe propriile lor perceptii, si sa estimeze potentialul companiilor lor de a contribui la fiecare dintre acste 23 de probleme, pe o scara Likert pana la 6.

Lista celor 23 de probleme a fost conceputa pe baza unui studiu al documentelor si initiativelor internationale cele mai importante In contextul dezvoltarii durabile si responsabilitatii sociale, cum ar fi Raportul Brundtland (WCED, 1987), Ghidul OECD pentru Intreprinderile Multinationale, Obiectivele ONU pentru dezvoltare , Pactul Global ONU, ca si alte acte normative din domeniu (Frederick, 1991; Steurer, 2005). Mai departe, au fost revizuite documente legate de Evaluarea ecosistemelor mileniului (2005) pentru a identifica provocarile-cheie ale mediului Inconjurator.

Chestionarul a fost trimis la 1312 contacte ale companiilor. Acest lucru a generat 265 de raspunsuri ce pot fi folosite, corespunzand unei rate de 20,2%. Totusi, aceasta rata de raspuns a fost mai mare decat se prevazuse, dat fiind numarul mare de adrese email gresite de pe site-ul Pactului Global ONU. Aceasta situatie demonstreaza dificultatile Pactului Global de a crea si coordona o platforma online functionabila pentru Invatare si dialog. Daca nu se iau In considerare cele 194 de mesaje returnate, rata de raspuns ar putea fi ajustata la 23,7%. Din cei 265 de respondenti, 101 ocupa pozitii medii sau de top management; 98 dintre respondenti ocupa pozitii legate de RSC; 18 respondenti lucreaza In comunicare/PR; iar 38 de respondenti nu au specificat pozitia lor din cadrul companiei.

Tabelul I arata distribuirea raspunsurilor In termeni de dimensiune a companiei, origine geografica, Index Uman de Dezvoltare si afiliere Nord/Sud In relatie cu populatia totala a corporatiilor participante la Pactul Global (1/4 5024 la 1 Nov 2008). In general, raspunsurile sunt distribuite pe larg printre respondenti In termeni de dimensiune a companiei, tara de origine, Index de dezvoltare umana si apartenenta OECD. Exista, totusi, un numar notabil de deviatii fata de populatia totala. In primul rand, poate fi observata o nereprezentare a companiilor mici si mijlocii (20% dintre raspunsuri comparativ cu 52,6%). Procentajul ar putea fi putin mai mare datorita celor 25 de raspunsuri care nu au putut fi atasate niciunei companii (9,4% dintre raspunsuri), pentru ca portiunea de date personale de la sfarsitul chestionarului nu a fost completata. In orice caz, rata raspunsurilor apartinand companiilor mici si mijlocii a fost mult mai mica decat cea apartinand companiilor mari.

Variabila    Populatie       NB In      %din pop.     Nb din     %respondenti din populatie

De grup                        populatie                         respondenti

157              3.13              28               10.57           0.56               7.44

2,225            44.29            159              60.00           3.16             15.71

2,642            52.59             53               20.00           1.05           2 32.59

25                9.43            0.50               9.43

5,024           100.00           265            100.00           5.27

 

1,693            33.70            143              53.96           2.85             20.26

680             13.54             23                8.68            0.46            2 4.86

244              4.86              11                4.15            0.22            2 0.71

1,121            22.31             33               12.45           0.66            2 9.86

33               0.66               4                1.51            0.08               0.85

111              2.21               6                2.26            0.12               0.05

275              5.47               9                3.40            0.18            2 2.08

865             17.22             36               13.58           0.72            2 3.63

2               0.04                                                    0.00            2 0.04

5,024           100.00           265            100.00           5.27

 

3,473            69.13            222              83.77           4.42             14.65

1,419            28.24             39               14.72           0.78           2 13.53

117              2.33               4                1.51            0.08            2 0.82

15               0.30                                                    0.00            2 0.30

5,024           100.00           265            100.00           5.27

 

2,597            51.69            169              63.77           3.36             12.08

2,425            48.27             96               36.23           1.91           2 12.04

2               0.04                                                    0.00            2 0.04

5,024           100.00           265            100.00           5.27

De asemenea, se poate observa o supra-reprezentare a companiilor din UE (54% dintre raspunsuri, comparativ cu 33,7%). De cealalta parte, companiile din America de Sud, Asia si tarile europene dinafara UE sunt sub-reprezentate In raspunsuri. In timp ce aproximativ fiecare treime dintre participantii la Pactul Global sunt bazati Intr-o tara care are un scor mediu sau scazut al Indicelui Uman de Dezvoltare, mai putin de fiecare al cincilea respondent este bazat Intr-o tara cu IUD ridicat (16,2% dintre respondenti). De asemenea, procentajul respondentilor din tari ce nu fac parte din OCDE este mult mai mic fata de numarul total. Intr-o oarecare masura, acest lucru ar putea fi explicat de numarul mai mare de Intreprinderi mici si mijlocii dintre participantii la Pactul Global din partea de Sud. In plus, folosirea limbii engleze In chestionar poate sa fi avut un impact negativ In rata raspunsurilor participantilor din America de Sud.

Majoritatea datelor colectate par sa fie asimetrice. Transformarea datelor nu a produs suficiente date distribuite normal, iar testele non-parametrice au fost facute. Au fost facute teste Mann-Whitney tests si/sau Kruskal-Wallis.

Trebuie avute In vedere cateva limitari generice legate de cercetarea-sondaj, cu privire la rezultatele prezentate si interpretate mai jos. O limitare ar putea fi folosirea limbii engleze In chestionare (Harzing, 2004). Cu toate acestea, Pactul Global ONU este o retea de limba engleza si o platforma online de Invatare. De aceea, se poate consedera ca aceasta confuzie creata de folosirea limbii engleze este relativ limitata. Ratele de raspuns printre contactele vorbitoare de limba engleza au fost doar cu putin mai mici decat cele din alte zone ne-vorbitoare de engleza. Cu toate acestea, un contact din Argentina a mentionat ca a avut dificultati In completarea chestionarului din cauza limbii engleze.

O confuzie a aparut din partea companiilor nordice, si mai ales, a companiilor din UE. Totusi, dupa cum am discutat mai sus, aceasta confuzie ar putea fi inerenta generatiei actuale a uneltelor si initiativelor RSC.

O limitare potentiala a cercetarii-sondaj ar putea fi cauzata de felul cum ar fi putut raspunde non-respondentii, diferit de Intreaga populatie. Au fost facute teste independente pentru a vedea diferente statistice Intre primele trei sferturi si ultimul sfert al respondentilor si, prin urmare, pentru a testa confuzia raspunsurilor lipsa. Aceasta abordare este bazata pe supozitia ca raspunsurile ultimului  cercetari asupra responsabilitatii sociale. Numai una dintre cele 23 de chestiuni a aratat o diferenta semnificativa Intre raspunsurile celor dintai si ale celor din urma In ceea ce priveste urgenta globala, iar In ceea ce priveste contributiile companiilor nu s-au Inregistrat diferente semnificative. Singura diferenta semnificativa la nivelul p. 0:05 a fost coruptia. Rezultatele demonstreaza ca nu exista diferente semnificative In datele colectate

S-ar putea sustine ca aceasta comparatie a 23 de chestiuni distincte In sustenabilitate – si In particular diviziunea analitica Intre chestiuni de mediu si socioeconomice – ar putea esua In recunoasterea sinergiilor si conexiunilor chestiunii. De exemplu, schimbarea climei ca si chestiune cheie a problemei mediului are implicatii socio-economice severe; saracia, ca si preocupare dominanta este legata de problemele de mediu. Cu toate acestea, analiza prezentata aici se concentreaza pe prioritizarea sustenabilitatii: In ceea ce priveste exemplul de mai sus, prezentand saracia ca pe o provocare a sustenabilitatii are implicatii diferite pentru practica corporatista decat daca ar fi prezentata ca o parte a schimbarii climei.

Ca o limitare finala, raspunsurile lacunare pe baza anumitor comportamente reprezinta o problema de durata si foarte raspandita In cercetarile de etica.

Constatari

Urgenta globala a provocarilor sustenabilitatii

Tabelele II-III arata scorurile respondentilor In privinta perceperii urgentelor sustenabilitatii globale. O trasatura relativ uniforma apare: toate cele 23 de chestiuni sunt percepute ca fiind urgente, cu valori cuprinse Intre 5,33 (reducerea saraciei si a foametei) si 4,06 (Intarirea parteneriatului global).

Tabelul II: Chestiuni ale urgentei globale In sustenabilitate grupate dupa dimensiunea companiei

 

n

Mijloacele

totale

S

H

Dimensiunea

companiei

Monte Carlo sig

Reducerea saraciei si foametei

259

5,33

0,86

0,99

2

0,62

Salvgardarea drepturilor omului

259

5,06

0,97

6,29

2

0,04a

Salvgardarea drepturilor muncii

262

4,6

1,00

2

0,35

Accesul la educatia primara

258

4,89

1,01

2

0,88

Combaterea inegalitatii de gen

257

4,37

1,15

2

0,56

Combaterea discriminarii

259

4,59

1,05

2

0,43

Reducerea mortalitatii infantile

259

5,04

1,04

2

0,03

Accesul la servicii sanitare de baza

257

5

1,02

2

0,62

Combaterea poluarii apei

257

5,09

0,84

2

0,02

Combaterea HIV/SIDA si malariei

259

4,81

1,11

2

0,04

Combaterea coruptiei

261

4,93

1,02

2

0,53

Combaterea eroziunii solului

258

4,38

1,07

2

0,16

Protejarea biodiversitatii

257

4,72

1,02

2

0,04

Prevenirea schimbarii climatului

262

5,24

0,93

2

0,86

Reducerea poluarii aerului

258

4,94

0,92

2

0,94

Reducerea amprentei ecologiste corporatiste

258

4,63

0,97

2

0,58

Prezervarea ecosistemelor marine

258

4,72

1,05

2

0,48

Modele de consum sustenabil

260

4,67

1,02

2

0,45

Intarirea parteneriatelor globale

257

4,06

1,06

2

0,71

Regim corect de schimb international

254

4,41

1,07

2

0,68

Pretectia padurilor

261

4,82

1,02

2

0,33

Tehnologii ce protejeaza mediul

259

4,77

1,03

2

0,78

Munca copiilor

261

5,07

1,12

2

0,02

 

 

n

Mijloacele

Totale

S

H

Df

Monte Carlo sig

Reducerea saraciei si foametei

259 5,33 0,86 3,10 3 0,38

Salvgardarea drepturilor omului

259 5,06 0,97 1,84 3 0,62

Salvgardarea drepturilor muncii

262 4,60 1,00 0,68 3 0,88

Accesul la educatia primara

258 4,89 1,01 2,52 3 0,48

Combaterea inegalitatii de gen

257 4,37 1,15 1,76 3 0,62

Combaterea discriminarii

259 4,59 1,05 3,30 3 0,35

Reducerea mortalitatii infantile

259 5,04 1,04 1,67 3 0,65

Accesul la servicii sanitare de baza

257 5,00 1,02 3,78 3 0,29

Combaterea poluarii apei

257 5,09 0,84 4,45 3 0,21

Combaterea HIV/SIDA si malariei

259 4,81 1,11 1,74 3 0,63

Combaterea coruptiei

261 4,93 1,02 2,53 3 0,48

Combaterea eroziunii solului

258 4,38 1,07 1,29 3 0,74

Protejarea biodiversitatii

257 4,72 1,02 1,95 3 0,58

Prevenirea schimbarii climatului

262 5,24 0,93 0,96 3 0,81

Reducerea poluarii aerului

258 4,94 0,92 4,99 3 0,18

Reducerea amprentei ecologiste corporatiste

258 4,63 0,97 0,19 3 0,98

Prezervarea ecosistemelor marine

258 4,72 1,05 2,92 3 0,40

Modele de consum sustenabil

260 4,67 1,02 2,90 3 0,41

Intarirea parteneriatelor globale

257 4,06 1,06 5,49 3 0,14

Regim corect de schimb international

254 4,41 1,07 1,80 3 0,63

Pretectia padurilor

261 4,82 1,02 2,47 3 0,49

Tehnologii ce protejeaza mediul

259 4,77 1,03 1,85 3 0,61

Munca copiilor

261 5,07 1,12 0,31 3 0,96

Tabelul IV: Urgenta globala a chestiunilor legate de sustenabilitate, grupate dupa tara de origine

                       

Reducerea saraciei si foametei

259

0,71

5,33

6,679

0,86

2 2,18

5,99

2 0 14

3

 

0,11 163 5,23 0,93 96 5,50

Salvgardarea drepturilor omului

259

0,96

5,06

7,644

0,97

2 0,27

7,83

2 0,02

3 0,05 164 5,07 0,98 95 5,04

Salvgardarea drepturilor muncii

262

1,06

4,60

7,605

1,00

2 0,65

5,09

2 0,04

3 0,16 166 4,63 0,96 96 4,55

Accesul la educatia primara

258

0,99

4,89

6,120

1,01

2 2,94

3,88

2 0,18

3 0,28 163 4,77 1,00 95 5,11

Combaterea inegalitatii de gen

257

1,20

4,37

7,184

1,15

2 0,98

8,51

2 0,06

3 0,04 161 4,44 1,11 96 4,24

Combaterea discriminarii

59

1,01

4,59

7,438

1,05

2 0,63

12,01

2 0,04

3 0,001 164 4,55 1,08 95 4,65

Reducerea mortalitatii infantile

259

1,10

5,04

7,332

1,04

2 0,84

13,12

2 0,05

3 0,00 164 5,09 1,01 95 4,96

Accesul la servicii sanitare de baza

257

1,03

5,00

7,544

1,02

2 0,22

6,21

2 0,01

3 0,10 163 5,01 1,02 94 4,98

Combaterea poluarii apei

257

0,89

5,09

7,024

0,84

2 1,19

1,54

2 0,07

3 0,68 163 5,05 0,81 94 5,15

Combaterea HIV/SIDA si malariei

259

1,24

4,81

7,752

1,11

2 0,13

5,52

2 0,01

3 0,13 163 4,83 1,03 96 4,78

Combaterea coruptiei

259 4,93

7,115

1,02

2 1,44

3,33

2 0,09

3 0,35 165 4,86 1,06 96 5,06

Combaterea eroziunii solului

261

0,95

4,38

6,763

1,07

2 1,70

2,51

2 0,11

3 0,48 164 4,31 1,01 94 4,51

Protejarea biodiversitatii

258

1,16

4,72

7,634

1,02

2 0,17

4,42

2 0,01

3 0,22 161 4,71 1,04 96 4,75

Prevenirea schimbarii climatului

257

0,99

5,24

7,901

0,93

2 0,12

0,78

2 0,01

3 0,86 166 5,22 0,97 96 5,26

Reducerea poluarii aerului

262

0,84

4,94

6,574

0,92

2 2,14

0,83

2 0,13

        3 0,84 163 4,85 0,91 95 5,08

Reducerea amprentei ecologiste corporatiste

258

0,92

4,63

7,243

0,97

2 0,85

5,09

2 0,05

3 0,16 164 4,67 0,95 94 4,55

Prezervarea ecosistemelor marine

258

1,01

4,72

7,550

1,05

2 0,35

0,89

2 0,02

3 0,83 163 4,72 1,01 95 4,74

Modele de consum sustenabil

258

1,01

4,67

7,098

1,02

2 1,38

0,65

2 0,09

3 0,89 164 4,73 1,03 96 4,57

Intarirea parteneriatelor globale

260

0,99

4,06

6,448

1,06

2 2,31

1,87

2 0,14

3 0,61 161 3,94 1,10 96 4,26

Regim corect de schimb international

257

0,97

4,41

7,172

1,07

2 0,70

3,87

2 0,04

3 0,28 159 4,38 1,07 95 4,46

Pretectia padurilor

254

1,07

4,82

7,00

1,02

2 1,63

1,26

2 0,10

3 0,74 165 4,75 1,01 96 4,95

Tehnologii ce protejeaza mediul

261

1,02

4,77

7,38

1,03

2 0,80

5,41

2 0,05

3 0,14 163 4,72 1,05 96 4,85

Munca abuziva a copiilor

259

0,98

5,07

7,768

1,12

2 0,28

4,52

2 0,02

3 0,21 165 5,08 1,10 96 5,03

Intr-o oarecare masura, Intre cele 23 de chestiuni pot fi identificate cele doua care sunt considerate cele mai urgente provocari globale, saracia si foametea (5,33) si schimbarea climei (5,24). Inca cinci chestiuni au avut valori de 5 pe o scara de la 1 la 6: poluarea apei (5,09), munca copiilor (5,07), drepturile omului (5,06), mortalitatea infantila (5,04), si accesul la servicii sanitare de baza (5,00). De cealalta parte, parteneriatul global este singurul cu un scor foarte mic dintre toate cele 22 de chestiuni, 4,06. Ca medie, toate cele 23 de chestiuni sunt percepute ca fiind relativ urgente.

S-ar putea sustine ca factori contextuali precum dimensiunea companiei, afilierea sectorului, originea economica, scorurile HDI sau tara de origine au influentat Intr-o oarecare masura perceptiile de mai sus privind urgenta provocarilor globale. Cu toate acestea, tabelele II si III arata ca dimensiunea companieie si originea economica au cel mult o influenta minora asupra perceptiilor respondentilor. Testele Kruskal-Wallis au fost folosite pentru a identifica diferente semnificative Intre Intreprinderile mici si mijlocii, companiile mari si FT Global 500 (cele mai mari companii din lume) din lista. Doar sase din cele 23 d chestiuni au fost diferite: drepturile ommului, poluarea apei, HIV/SIDA si malaria, biodiversitatea, munca copiilor.

Ceea ce e interesant, e faptul ca In 18 din cele 23 de cazuri, companiile mari au aratat cele mai scazute valori dintre cele trei grupuri; In 17 dintre cele 23 cazuri, FT Global 500 arata cel mai crescut nivel comparativ cu IMM-urile si companiile mari. Desi putine diferente sunt semnificative ca sens, caracteristicile prezentate ar putea dovedi aspecte preccum vizibilitate sporita sau o institutionalizare mai buna a aspectelor RSC din companie si o dinamica diferita In cazul companiilor mici, care ar putea fi legata de rolul unic al managerilor In aceste companii.

Testele Kruskal-Wallis au fost folosite si pentru a compara probele bazate pe afilierea de sector si tara de origine (Tabelele III si IV). Serviciile financiare (n ¼ 31), mancarea si bautura (n ¼ 21), serviciile profesionale, stiintifice si tehnice (n ¼ 24) si utilitatile (n ¼ 17) formeaza cele 4 sectoare cele mai mari. O comparatie Intre aceste patru grupuri arata ca nu exista diferente semnificative de sens In cele 23 de cazuri. O comparatie similara a rspunsurilor din Franta (n ¼ 32), Germania (n ¼ 12), Spania (n ¼ 34) si UK (n ¼ 12) bazata pe testele Kruskal-Wallis arata ca diferente semnificative exista doar In ceea ce priveste inegalitatea de gen, discriminarea si mortalitatea infantila.

 De asemenea, diferenta Nord-Sud pare sa aiba un impact modest asupra perceptiilor respondentilor. Testele Mann-Whitney au fost folosite pentru a identifica diferente semnificative de sens Intre tarile din Nordul global si cele din Sud. In 19 dintre cele 23 de cazuri perceptiile nu par sa difere In mod semnificativ. Singurele exceptii sunt saracia si foametea, educatia de baza, poluarea aerului si parteneriatele globale. Rezultate similare pot fi observate In termeni de HDI, ca si afiliere de sector si tara de origine. La o comparatie Intre tarile cu scoruri mari de HDI fata de cele cu scoruri medii/mici, pe baza testelor Mann-Whitney, doar 6 din 23 de cazuri arata diferente semnificative (drepturile omului, drepturile de munca, educatia de baza, mortalitatea infantila, caracteristicile de consum sustenabil, munca copiilor). Educatia de baza este singura chestiune care reprezinta o diferenta semnificativa Intre grupuri In ceea ce priveste afilierea Nord/Sud si scorurile HDI.

Potentiale contributii corporatiste pentru solutii efective

Pentru a face lumina asupra rolului si responsabilitatilor pe care respondentii le atribuie propriilor lor organizatii In contextul dezvoltarii durabile, acestora li s-a cerut sa indice In ce masura pot companiile lor sa contribuie la solutiile efective pentru cele 23 de chestiuni. Raspunsurile au fost din nou notate de la 1 la 6 pe scara Linkert ( 1 ¼ deloc, 6 ¼ In foarte mare masura). Tabelele VI-X arata scoruri medii pentru toate problemele de mediu si socio-economice In functie de scorurile HDI si afilierea Nord-Sud. Pentru ca nu exista nicio tara In Nordul global cu scor HDI mediu sau scazut, pot fi identificate trei categorii bazate pe HDI si afilierea Nord-Sud: HDI ridicat/Nord, HDI ridicat/Sud si HDI scazut/Sud. In general, respondentii din categoria HDI ridicat/Sud aloca cele mai multe puncte ambelor chestiuni, In timp ce respondentii din HDI ridicat/Nord aloca cele mai putine puncte. Este, totusi, interesant de notat faptul ca diviziunea Intre punctajele de mediu si socio-economice se regaseste In ambele categorii sudice: respondentii sudici par sa atribuie scoruri mai ridicate chestiunilor socioeconomice, indiferent de nivelul HDI. In opozitie, respondentii nordici dau puncte mai multe chestiunilor de mediu.

Tabelul XI arata perceptia asupra contributiilor corporatiste la solutiile efective pentru fiecare din cele 23 de chestiuni. O prima constatare este ca scorurile legate de contributii sunt mai reduse decat cele privind urgenta problemelor globale (3,53 comparativ cu 4,79). Aceasta nu reprezinta o surpriza, deoarece angajamentul corporatist si contributiile In contextul acestor provocari sunt clar restranse de catre propriile lor resurse si capabilitati.

In medie, contributiile percepute sunt mai mari cu privire la drepturile de munca (4,43), tehnologiile care nu dauneaza mediului (4,34) si amprenta ecologica a companiilor (4,24). In opozitie, patru chestiuni au primit scoruri sub 3: ecosistemele marine (2,50), HIV/SIDA si malaria (2,54), mortalitatea infantila (2,57) si eroziunea solului (2,79). Diferenta cea mai mare Intre perceptia asupra urgenta schimbarii globale si contributia corporatista corespunzatoare poate fi gasita In cazul mortalitatii infantile (2 2,45), urmata de HIV/SIDA si malarie (2 2,27) si saracia si foametea (2 2,12). In opozitie, perceptia asupra contributiilor la parteneriate (2 0,04), drepturile de munca (2 0,18) si inegalitatea de gen (2 0,29) au atins nivele similare de urgenta.

Similar cu analizele de mai sus asupra urgentei provocarilor globale, teste Kruskal-Wallis  tests  si  Mann-Whitney au fost facute pentru a identifica diferente semnificative Intre grupuri, cu privire la dimensiunea companiei, afiliere Nord/Sud, scoruri HDI, afiliere de sector si tara de origine. Dupa cum se poate vedea In tabelul VI, dimensiunea companiei pare sa afecteze percetptiile respondentilor cu privire la contributiile companiilor Intr-o oarecare masura. In 22 din 23 de cazuri, rezultatele medii sunt mai mari In categoria FT Global 500, drepturile de munca fiind singura exceptie. Respondentii IMM-urilor aloca cel mai mic scor pentru 15 din 23 de chestiuni, cele 8 ramase primind cel mai jos scor de la categoria companiilor mari. Scorurile cele mai ridicate ale respondentilor din companiile mari nu reprezinta o surpriza, deoarece se asteapta ca acestea sa aiba mai multe resurse la dispozitia lor, si, prin urmare, sa aiba un impact mai mare decat companiile mai mici.

Testele Kruskal-Wallis au aratat diferente semnificative doar In 7 dintre cele 23 de cazuri. Per total, impactul dimensiunii companiei pare sa fie unul modest.

Dupa cum se poate vedea In tabelele VII si VIII, afilierea de sector si tara de origine par sa joace un rol marginal: Doar In patru din 23 de cazuri pot fi identificate diferente semnificative Intre aceste patru sectoare (serviciile financiare, mancare si bautura, servicii profesionale, stiintifice si tehnice si utilitati): Comparativ cu Franta, Germania, Spania sau UK, nu se pot detecta diferente semnificative privind contributiile corporatiste la cele 23 de chestiuni.

Cu toate acestea, toate cele 4 tari sunt bazate In Nordul global. Imaginea se schimba atunci cand raspunsurile contactelor din Nordul Pactului Global sunt comparate cu raspunsurile celor din Sud. Aici poate fi identificata o diferenta semnificativa. In 22 dintre cele 23 de cazuri, respondentii nordici dau scoruri mai mici comparativ cu respondentii sudici; singura exceptie este schimbarea climei. Mai departe, doar In 8 dintre cele 23 de cazuri, nu se poate observa o diferenta semnificativa  Intre nord si sud. Diferenta consista In provocarile socio-economice (saracia si foametea, drepturile omului, drepturile de munca, educatia de baza, inegalitatea de gen, discriminare, mortalitate infantila, servicii sanitare de baza, HIV/SIDA si malarie, coruptie, parteneriate globale, un regim de schimb echitabil, munca copiilor) Pe de alta parte,  8 din 10 chestiuni ce au fost descrise ca provocari de mediu nu au aratat diferente semnificative In scor: biodiversitate, schimbarea climatului, poluarea aerului, amprenta ecologica a corporatiilor, ecosistemele marine, caracteristicile consumului sustenabil, protejarea padurilor, tehnologiile ce nu dauneaza mediului). Singurele exceptii au fost poluarea apei si eroziunea solului. Cu toate acestea, rezultatele sugereaza ca respondentii nordici acorda mai multa importanta chestiunii de mediu decat celei socio-economice.

Aceasta caracteristica poate fi observata Intr-o oarecare masura In cazul scorurilor HDI. Per total, In 9 dintre cele 23 de cazuri, respondentii din tari cu HDI medii sau scazute dau scoruri mai mici comparativ cu cei din tari cu HDI ridicat. Similar cu rezultatele de mai sus, chestiunile de mediu nu arata diferente semnificative la respondentii din Nord si Sud, cu doua exceptii: poluarea apei si protectia padurilor. O imagine mixta apare privind chestiunea socio-economica, cu drepturile omului, discriminare si coruptia avand scoruri mai scazute In Sudul global; totusi, nu exista diferente semnificative.

Tabelul X arata scorurile medii are respondentilor din afilierea Nord/Sud. Deoarece nu exista nicio tara In Nordul global cu HDI mediu sau jos, pot fi identificate trei categorii: HDI ridicat/Nord, HDI ridicat/Sud si HDI scazut/Sud. In general, respondentii din categoria HDI ridicat/Sud aloca cele mai multe puncte ambelor chestiuni, In timp ce respondentii din HDI ridicat/Nord aloca cele mai putine puncte.

Dupa cum se poate observa In Tabelul XI, testele Mann-Whitney arata o caracteristica similara celei care a fost observata In comparatie generala Intre Nord si Sud In privinta contributiilor companiilor la solutiile provocarilor sustenabilitatii. Un total de 12 din 13 chestiuni socio-economice arata diferente semnificative Intre HDI ridicat/Nord si HDI ridicat/Su, cu HIV/SIDA si malaria fiind singura exceptie.

In opozitie, doar doua din 10 provocari de mediu arata diferente semnificative In scoruri (eroziunea solului, biodiversitate). Diviziunea In perceptiile privind chestiunile socio-economice, poate fi mai degraba legata de diviziunea Intre Nordul global si Sudul global, decat de nivelul obiectiv al dezvoltarii umane masurat de scorurile HDI.

TTTable V      Global urgency of issues in sustainability

Human development index

Medium/low HDI

Total                 High HDI (1)                                                                           (2) Mann-Whitney test (1 and 2)

n                       r

Reducerea saraciei si foametei 259  5.33  0.86  216  5.33                                                  0.87 43     5.33  0.81 4,529 2 0.28                                           2 0.02

Salvgardarea drepturilor omului      259   5.06  0.97 216                                                  5.11 0.96  43     4.81 0.98                                                  3,784        2 2.05       2 0.13*a

Salvgardarea drepturilor de munca  262   4.60  1.00 219                                                  4.66 0.98  43     4.30 1.01                                                  3731 2 2.26        2 0.14*a

Atingerea unui nivel de educatie de baza 258   4.89 1.01                                                  215  4.84  1.01  43    5.16                                                  0.97 3,706         2 2.15                                                  2 0.13*

Combaterea inegalitatii de gen 257  4.37  1.15  214  4.39                                                  1.14 43     4.23  1.17 4,273 2 0.77                                           2 0.05

Combaterea discriminarii         259  4.59  1.05  217  4.61                                                  1.07 43     4.50  0.99 4,215 2 0.80                                           2 0.05

Reducerea mortalitatii infantile       259   5.04  1.04 216                                                  5.13 1.02  43     4.60 1.09                                                  3,354        2 3.06       2 0.19**a

Accesul la servicii sanitare de baza 257   5.00  1.02 214                                                  4.98 1.03  43     5.07 0.99                                                  4,396        2 0.49       2 0.03

Combaterea poluarii apei         257  5.09  0.84  216  5.12                                                  0.81 41     4.90  0.97 3,898 2 1.30                                           2 0.08

Combaterea HIV/SIDA si malariei  259   4.81  1.11 216                                                  4.83 1.08  43     4.72 1.28                                                  4,544        2 0.23       2 0.01

Combaterea coruptiei               261  4.93  1.02  218  4.95                                                  1.02 43     4.84  1.04 4,380 2 0.71                                           2 0.04

Combaterea eroziunii solului   258  4.38  1.07  216  4.36                                                  1.08 42     4.50  1.02 4,247 2 0.68                                           2 0.04

Protejarea biodiversitatii          257  4.72  1.02  214  4.78                                                  1.03 43     4.47  0.96 3,786 2 1.91                                           2 0.12

Prevenirea schimbarii climei   262  5.24  0.93  219  5.26                                                  0.94 43     5.12  0.85 4,122 2 1.41                                           2 0.09

Reducerea poluarii aerului       258  4.94  0.92  215  4.94                                                  0.91 43     4.93  0.99 4,576 2 0.11                                           2 0.01

Reducerea amprentei ecologice corporatiste     258  4.63                                                  0.97 216   4.68  0.96 42                                                  4.36 1.01  3,733        2 1.90                                                  2 0.12

Prezervarea ecosistemelor marine    258   4.72  1.05 216                                                  4.77 1.03  42     4.48 1.13                                                  3,823        2 1.68       2 0.10

Caracteristici ale consumului sustenabil   260   4.67 1.02                                                  217  7.73  1.03  43    4.37                                                  0.93 3,622         2 2.42                                                  2 0.15**a

Intarirea parteneriatelor globale       257   4.06  1.06 214                                                  4.01 1.07  43     4.30 1.01                                                  3,915        2 1.60       2 0.10

Regim de schimb echitabil       254  4.41  1.07  211  4.39                                                  1.07 43     4.49  1.08 4,332 2 0.49                                           2 0.03

Protejarea paurilor                    261  4.82  1.02  218  4.84                                                  0.98 43     4.72  1.18 4,528 2 0.37                                           2 0.02

Tehnologii ecologice                259  4.77  1.03  216  4.81                                                  1.03 43     4.58  1.01 4,000 2 1.50                                           2 0.09

Munca abuziva a copiilor         261  5.07  1.12  218  5.13                                                  1.07 43     4.72  1.28 3,806 2 2.09                                           2 0.13*a

 

  n Valoare

Totala

s n Valoare

Medie

s H df Monte

Carlo sig

Reducerea saraciei si foametei 242 3,21 1,31 241 2 2,12 1,49 4,29 2 0,116
Salvgardarea drepturilor omului 243 4,04 1,40 241 2 1,00 1,47 3,28 2 0,193
Salvgardarea drepturilor de munca 244 4,43 1,33 244 2 0,16 1,43 0,57 2 0,748
Educatia universala de baza 240 3,02 1,53 237 2 1,88 1,61 4,35 2 0,115
Combaterea inegalitatii de gen 244 4,05 1,39 241 2 0,29 1,67 1,67 2 0,434
Combaterea discriminarii 244 4,14 1,31 241 2 0,44 1,51 2,92 2 0,234
Reducerea mortalitatii infantile 244 2,57 1,35 2241 2 2,45 1,59 5,01 2 0,083
Accesul la servicii sanitare de baza 242 2,88 1,51 240 2 2,08 1,79 3,48 2 0,176
Combaterea poluarii apei 241 3,63 1,51 237 2 1,46 1,75 2,45 2 0,293
Combaterea HIV/SIDA si malariei 240 2,54 1,43 239 2 2,27 1,72 8,18 2 0,016
Combaterea coruptiei 243 4,13 1,35 242 2 0,78 1,41 0,50 2 0,780
Combaterea eroziunii solului 239 2,79 1,39 236 2 1,55 1,62 3,78 2 0,150
Protejarea biodiversitatii 241 3,25 1,47 238 2 1,44 1,59 5,60 2 0,060
Prevenirea schimbarii climei 244 3,91 1,44 244 2 1,32 1,49 14,52 2 0,000
Reducerea poluarii aerului 242 3,75 1,37 240 2 1,18 1,56 2,07 2 0,361
Reducerea amprentei ecologice corporatiste 241 4,24 1,36 239 2 0,36 1,47 15,17 2 0,001
Prezervarea ecosistemelor marine 242 2,50 1,38 239 2 2,21 1,74 9,30 2 0,009
Caracteristici ale consumului sustenabil 240 3,64 1,35 239 2 1,02 1,43 6,92 2 0,030
Intarirea parteneriatelor globale 243 4,02 1,36 239 0,04 1,32 6,46 2 0,037
Regim de schimb echitabil 242 3,29 1,41 236 2 1,12 1,67 0,16 2 0,924
Protejarea paurilor 242 3,17 1,53 241 2 1,63 1,73 3,47 2 0,174
Tehnologii ecologice 241 4,34 1,34 240 2 0,42 1,47 8,56 2 0,013
Munca abuziva a copiilor 242 3,71 1,67 241 2 1,38 1,83 0,71 2 0,704

 

  n Valoare

Totala

s n Valoare

Medie

s H df Monte

Carlo sig

Reducerea saraciei si foametei 242 3,21 1,31 241 2 2,12 1,49 1,39 3 0,703
Salvgardarea drepturilor omului 243 4,04 1,40 241 2 1,00 1,47 1,83 3 0,606
Salvgardarea drepturilor de munca 244 4,43 1,33 244 2 0,16 1,43 2,41 3 0,494
Educatia universala de baza 240 3,02 1,53 237 2 1,88 1,61 0,43 3 0,935
Combaterea inegalitatii de gen 244 4,05 1,39 241 2 0,29 1,67 3,87 3 0,280
Combaterea discriminarii 244 4,14 1,31 241 2 0,44 1,51 0,68 3 0,880
Reducerea mortalitatii infantile 244 2,57 1,35 2241 2 2,45 1,59 2,71 3 0,440
Accesul la servicii sanitare de baza 242 2,88 1,51 240 2 2,08 1,79 3,63 3 0,312
Combaterea poluarii apei 241 3,63 1,51 237 2 1,46 1,75 13,33 3 0,004
Combaterea HIV/SIDA si malariei 240 2,54 1,43 239 2 2,27 1,72 1,15 3 0,775
Combaterea coruptiei 243 4,13 1,35 242 2 0,78 1,41 2,28 3 0,516
Combaterea eroziunii solului 239 2,79 1,39 236 2 1,55 1,62 1,80 3 0,625
Protejarea biodiversitatii 241 3,25 1,47 238 2 1,44 1,59 9,26 3 0,029
Prevenirea schimbarii climei 244 3,91 1,44 244 2 1,32 1,49 15,45 3 0,001
Reducerea poluarii aerului 242 3,75 1,37 240 2 1,18 1,56 14,43 3 0,002
Reducerea amprentei ecologice corporatiste 241 4,24 1,36 239 2 0,36 1,47 1,29 3 0,002
Prezervarea ecosistemelor marine 242 2,50 1,38 239 2 2,21 1,74 2,26 3 0,524
Caracteristici ale consumului sustenabil 240 3,64 1,35 239 2 1,02 1,43 1,84 3 0,616
Intarirea parteneriatelor globale 243 4,02 1,36 239 0,04 1,32 2,37 3 0,506
Regim de schimb echitabil 242 3,29 1,41 236 2 1,12 1,67 3,89 3 0,274
Protejarea paurilor 242 3,17 1,53 241 2 1,63 1,73 4,24 3 0,234
Tehnologii ecologice 241 4,34 1,34 240 2 0,42 1,47 8,56 3 0,013
Munca abuziva a copiilor 242 3,71 1,67 241 2 1,38 1,83 0,71 3 0,704

Tara de origine (Fr, Ger, Spania, UK)

  n Media

totala

s n Valoare

medie

S H df Monte

Carlo

sig

n Valoarea

Totala

Nord

s n Valoarea

Totala

Sud

s U Z R
Reducerea saraciei si foametei 242 3,21 1,31 241 2 2,12 1,49 2,922,81 3 0,423 152 2,94 1,38 90 3,66 1,06 4,711 2 4,14 2 0,27
Salvgardarea drepturilor omului 243 4,04 1,40 241 2 1,00 1,47 3,55 3 0,409 152 3,84 1,46 91 4,37 1,24 5,503 2 2,73 0,18
Salvgardarea drepturilor de munca 244 4,43 1,33 244 2 0,16 1,43 3,68 3 0,326 154 4,22 1,39 90 4,78 1,14 5,361 2 3,03 2 0,19
Educatia universala de baza 240 3,02 1,53 237 2 1,88 1,61 6,66 3 0,293 150 2,55 1,35 90 3,80 1,49 3,667 2 6,03 2 0,39
Combaterea inegalitatii de gen 244 4,05 1,39 241 2 029 1,67 3,59 3 0,081 154 3,83 1,45 90 4,42 1,22 5,352 2 3,04 2 0,19
Combaterea discriminarii 244 4,14 1,31 241 2 0,44 1,51 1,19 3 0,315 153 3,97 1,35 91 4,41 1,19 5,730 2 2,28 2 0,15
Reducerea mortalitatii infantile 244 2,57 1,35 241 2 2,45 1,59 0,97 3 0,754 153 2,42 1,33 91 2,82 1,35 5,722 2 2,39 2 0,15
Accesul la servicii sanitare de baza 242 2,88 1,51 240 2 2,08 1,79 1,74 3 0,810 151 2,59 1,50 91 2,365 1,40 4,754 2 4,09 2 0,26
Combaterea poluarii apei 241 3,63 1,51 237 2 1,46 1,75 3,56 3 0,640 151 3,45 1,51 90 3,92 1,47 5,551 2 2,42 2 0,16
Combaterea HIV/SIDA si malariei 240 2,54 1,43 239 2 2,27 1,72 0,71 3 0,309 152 2,35 1,33 88 2,86 1,53 5,408 2 2,54 2 0,16
Combaterea coruptiei 243 4,13 1,35 242 2 0,78 1,41 2,58 3 0,875 153 4,01 1,39 90 4,34 1,27 5,856 2 1,99 2 0,13
Combaterea eroziunii solului 239 2,79 1,39 236 2 1,55 1,62 0,83 3 0,460 151 2,52 1,31 88 3,26 1,41 4,652 2 3,95 2 0,26
Protejarea biodiversitatii 241 3,25 1,47 238 2 1,44 1,59 0,52 3 0,842 152 3,13 1,49 89 3,47 1,41 5,811 2 1,84 2 0,12
Prevenirea schimbarii climei 244 3,91 1,44 244 2 1,32 1,49 2,09 3 0,919 153 3,98 1,47 91 3,78 1,38 6,332 2 1,21 2 0,08
Reducerea poluarii aerului 242 3,75 1,37 240 2 1,18 1,56 2,69 3 0,565 153 3,68 1,40 89 3,88 1,33 6,295 2 1,00 2 0,06
Reducerea amprentei ecologice corporatiste 241 4,24 1,36 239 2 0,36 1,47 1,68 3 0,452 151 4,23 1,38 90 4,24 1,33 6,707 2 0,17 2 0,01
Prezervarea ecosistemelor marine 242 2,5 1,38 239 2 2,21 1,74 1,61 3 0,635 152 2,38 1,32 90 2,71 1,46 5,996 2 1,65 2 0,11
Caracteristici ale consumului sustenabil 240 3,64 1,35 239 2 1,02 1,43 2,12 3 0,665 151 3,62 1,36 89 3,66 1,35 6,650 2 0,14 2 0,01
Intarirea parteneriatelor globale 243 4,02 1,36 239 0,04 1,32 1,00 3 0,557 153 3,81 1,38 90 4,39 1,28 5,137 2 3,40 2 0,22
Regim de schimb echitabil 242 3,29 1,41 236 2 1,012 1,67 1,73 3 0,805 162 3,06 1,40 90 3,68 1,36 5,135 2 3,31 2 0,21
Protejarea paurilor 242 3,17 1,53 241 2 1,63 1,73 1,47 3 0,486 152 3,07 1,47 90 3,33 1,61 6,213 2 121 2 0,08
Tehnologii ecologice 241 4,34 1,34 240 2 0,42 1,47 1,83 3 0,961 150 4,32 1,38 91 4,37 1,28 6,142 2 0,16 2 0,01
Munca abuziva a copiilor 242 3,71 1,67 241 2 1,38 1,83 1,83 3 0,755 151 3,30 1,63 91 4,40 1,52 4,296 2 4,96 2 0,32

Tabelul IX  Potentiale contributii corporatiste la solutii pentru chestiunile din sustenabilitateTable VII   Potential corporate contribution to solutions to issues in sustainability grouped by sector affiliation

Total                 D contribution/urgency                                                                               High HDI                                                                  Medium/low HDI                                                                            Mann-Whitney test

n      Mean    s                                                              n           Mean s       n            Mean s      n           Mean s      U           Z r

Reducerea saraciei si foametei   242    3.21    1.31                                                    241    2 2.12 1.49                                                    200    3.13    1.34                                                    42      3.60    1.11                                                    3,347 2 2.12 2 0.14*a

Salvgardarea drepturilor omului 243    4.04    1.40                                                    241    2 1.00 1.47                                                    201    4.05    1.44                                                    42      3.98    1.24                                                    3,984 2 0.59 2 0.04

Salvgardarea drepturilor             244    4.43    1.33                                                    244    2 0.16 1.43                                                    202    4.38    1.36                                                    42      4.67    1.14                                                    3,784 2 1.13 2 0.07

Educatie universala de baza       240    3.02    1.53                                                    237    2 1.88 1.61                                                    198    2.86    1.50                                                    42      3.76    1.45                                                    2,756 2 3.50

Combaterea inegalitatii de gen  244    4.05    1.39                                                    241    2 0.29 1.67                                                    203    3.99    1.41                                                    41      4.34    1.26                                                    3,598 2 1.40 2 0.09

Combaterea discriminarii           244    4.14    1.31                                                    241    2 0.44 1.51                                                    202    4.15    1.33                                                    42      4.05    1.19                                                    3,991 2 0.62 2 0.04

Reducerea mortalitatii infantile 244    2.57    1.35                                                    241    2 2.45 1.59                                                    202    2.56    1.37                                                    42      2.64    1.25                                                    3,981 2 0.65 2 0.04

Avves la servicii sanitare de baza        242     2.88                                                    1.51   240     2 2.08                                                    1.79   200     2.80                                                    1.53   42       3.29                                                    1.37   3,346  2 2.11 2 0.14*a

Combaterea poluarii apei           241    3.63    1.51                                                    237    2 1.46 1.75                                                    199    3.53    1.50                                                    42      4.07    1.47                                                    3,336 2 2.09 2 0.13*a

Combaterea HIV/SIDA, malarie          240     2.54                                                    1.43   239     2 2.27                                                    1.72   200     2.40                                                    1.31   40       3.25                                                    1.74   2,889  2 2.85 2 0.18**a

Combaterea coruptiei                 243    4.13    1.35                                                    242    2 0.78 1.41                                                    201    4.16    1.37                                                    42      3.98    1.26                                                    3,895 2 0.81 2 0.05

Combaterea eroziunii solului     239    2.79    1.39                                                    236    2 1.55 1.62                                                    199    2.71    1.37                                                    40      3.20    1.44                                                    3,208 2 1.98 2 0.13

Protjarea biodiversitatii              241    3.25    1.47                                                    238    2 1.44 1.59                                                    200    3.29    1.49                                                    41      3.10    1.34                                                    3,820 2 0.70 2 0.05

Prevenirea schimbarii climei      244    3.91    1.44                                                    244    2 1.32 1.49                                                    202    3.97    1.45                                                    42      3.60    1.34                                                    3,550 2 1.70 2 0.11

Reducerea poluarii aerului         242    3.75    1.37                                                    240    2 1.18 1.56                                                    201    3.74    1.40                                                    41      3.80    1.27                                                    4,051 2 0.18 2 0.01

Reducerea amprentei ecol. corporat     241     4.24                                                    1.36   239     2 0.36                                                    1.47   199     4.26                                                    1.37   42       4.12                                                    1.33   3,891  2 0.72 2 0.05

Prezervarea ecosistemelor marine        242     2.50                                                    1.38   239     2 2.21                                                    1.74   201     2.46                                                    1.33   41       2.73                                                    1.57   3,767  2 0.89 2 0.06

Caracteristici de consum sustenabil     240     3.64                                                    1.35   239     2 1.02                                                    1.43   199     3.71                                                    1.34   41       3.29                                                    1.35   3,362  2 1.81 2 0.12

Intarirea parteneriatelor globale 243    4.02    1.36                                                    239    0.04    1.32                                                    202    3.95    1.35                                                    41      4.41    1.34                                                    3,243 2 2.25 2 0.14*a

Regim echitabil de schimb internat     242     3.29                                                    1.41   236     2 1.12                                                    1.67   201     3.22                                                    1.42   41       3.61                                                    1.38   3,465  2 1.64 2 0.11

Protejarea padurilor                    242    3.17    1.53                                                    241    2 1.63 1.73                                                    201    3.19    1.50                                                    41      3.05    1.64                                                    3,890 2 0.58 2 0.04*a

Tehnologii ecologice                  241    4.34    1.34                                                    240    2 0.42 1.47                                                    199    4.36    1.33                                                    42      4.26    1.38                                                    4,021 2 0.40

Munca abuziva a copiilor                 242         3.71                                                    1.67   241     2 1.38                                                    1.83   200     3.57                                                    1.67   42       4.40                                                    1.52   2,997  2 2.96 2 0.19**a

Tabelul X Potentiale contributii corporatiste la solutii pentru provocarile legate de sustenabilitate: comparatia rezultatelor medii (grupate dupa scorul HDI, Nordul/Sudul global)

HDI ridicat       HDI  Mediu/scazut

Nord                     Sud

Chestiuni socio-economice                             3.31                   4.02 3.86

Chestiuni de mediu                                     3.44                   3.78 3.46

 

Tabelul XI   Potentiale contributii corporatiste la solutii privind provocarile legate de sustenabilitate: testele Mann-Whitney

 

(2)                                       (3)

Medium/low

High HDI                                                        HDI                                                     Mann-Whitney test

North versus South high HDI

North                                  South (1 vs 3)

n     Mean    s       n     Mean    s       n     Mean    s          U           Z r

 

Reducerea saraciei si foametei     152    2.94 1.38   48                                   3.71   1.03   42      3.60 1.11   2,426 2 3.58                            2 0.25**a

Salvgardarea drepturilor omului    152   3.84     1.46     49     4.71     1.15     42        3.98     1.24     2,433   2 3.73  2 0.26**a

Salvgardarea drepturilor de munca   154           4.22     1.39            48        4.88     1.14     42        4.67     1.14     2,696.5            2 2.90            2 0.20*a

Educatia universala de baza          150   2.55     1.35     48     3.83     1.53     42        3.76     1.45     1,948.5            2 4.88     2 0.35**a

Combaterea inegalitatii de gen               154      3.83     1.45     49        4.49     1.19     41        4.34     1.26     2,814.5     2 2.73  2 0.19*a

Combaterea discriminarii                       153      3.97     1.35     49        4.71     1.12     42        4.05     1.19     2,587.5     2 3.35  2 0.24**a

Reducerea mortalitatii infantile   153    2.42 1.33   49                                   2.98   1.44   42      2.64 1.25   2,890.5  2 2.48                            2 0.17*a

Accesul la servicii sanitare de baza        151      2.59     1.50     49        3.43     1.44     42        3.29     1.37     2,500   2 3.48     2 0.25**a

Combaterea poluarii apei                          151    3.45     1.51     48        3.79     1.47     42        4.07     1.47     3,119   2 1.48     2 0.11

Combaterea HIV/SIDA, malarie 152      2.35     1.33     48     2.54     1.27     40        3.25     1.74     3,254.5            2 1.16     2 0.08

Combaterea coruptiei                            153                             4.01   1.39   48      4.67 1.21   42                                   3.98   1.26   2,639 2 3.00        2 0.22*a

Combaterea eroziunii solului                151                             2.52   1.31   48      3.31 1.40   40                                   3.20   1.44   2,458 2 3.44        2 0.24**a

Protejarea biodiversitatii            152      3.13 1.49   48                                   3.79   1.41   41      3.10 1.34   2,705 2 2.75                            2 0.19*a

Prevenirea schimbarii climei      153      3.98     1.47     49     3.94     1.41     42        3.60     1.34     3,656.5            2 0.26     2 0.02

Reducerea poluarii aerului         153      3.68 1.40   48                                   3.94   1.39   41      3.80 1.27   3,291.5  2 1.11                            2 0.08

Reducerea amprentei ecologice corporatiste     151      4.23     1.38     48        4.35     1.33     42        4.12     1.33     3,515.5            2 0.32  2 0.02

Prezervarea ecosistemelor marine          152      2.38     1.32     49        2.69     1.37     41        2.73     1.57     3,236   2 1.42     2 0.1

Caracteristici sustenabile de consum      151      3.62     1.36     48        3.98     1.28     41        3.29     1.35     3,114   2 1.50     2 0.11

Intarirea parteneriatelor globale 135      3.81     1.38     49     4.37     1.20     41        4.41     1.34     2,844   2 2.61  2 0.18*a

Regim de schimb int. echitabil   152      3.06     1.40     49     3.73     1.35     41        3.61     1.38     2,719.5            2 2.89     2 0.20*a

Protejarea pdurilor                       152     3.07 1.47   49                                   3.57   1.55   41      3.05 1.64   3,050.5  2 1.94                            2 0.134

Tehnologii ecologice                   150     4.32     1.38     49     4.47     1.19     42        4.26     1.38     3,512   2 0.48  2 0.03

Munca abuziva a copiilor                       151     3.30     1.63            49        4.39     1.54     42        4.40     1.52     2,326.5            2 3.96            2 0.2

Comentariu

Rezultatele prezentate mai sus au aratat ca perceptia generala privind necesiatea  mentinerii  provocarilor au fost relativ omogene, per  tari, sectoare , nivele de dezvoltare umana  si diferente in marimea companiilor. Pe de o parte, asta ar putea indica faptul ca toate cele 23 de probleme privind liniile de ghidare derivate dintr-un numar de norme de mentinere  sunt mai degraba percepute ca fiiind urgente si importante peste mostra. Pe de alta parte, faptul ca toate problemele sunt percepute ca fiind oarecum importante ne poate sugera  influenta unui „raspuns dorit social”(Randall si Fernandes, 1991):respondetii ar putea raspundemai degraba  intr-un fel care este social dorit decat exprimandu-si propriile opinii .

Total opus insa, o diferenta totala de opinie a aparut  intre respondetii  din partea nordica si sudica a globului, in termeni de contributii corporatiste individuale catre aceste provocari.

Comparatia raspunsurilor nordice si sudice au aratat ca toate provocarile de mediu, exceptand eroziunea solului si poluare apei au atins nivele similare atat in sub mostrele nordice cat si in cele sudice, in timp ce valorile privind probleme socio-economice erau significant mai mici in nord, in comparatie cu cele din sud. De aceea, rezultatele sustin H 1.1 si H 1.2 .Totusi , s-a  aratat ca aceeasta diferenta este mai putin vizibila atunci cand valorile HDI sunt folosite ca variabila de grupare. In timp ce ambele variabile de grupare ( pe baza valorii HDI si afiliatia nord /sud ) pot fi folosite pentru a face o distinctie generala intre tarile „dezvoltate „ si „ in curs de dezvlotare”, diferente semnificative exista intre cele doua; Numai 43 din 91 non-OECD respondeti  sut bazati in tari cu valori HDI medii sau mici.

Rezultatele ar putea sugera ca mai degraba decat nivelele   „obiective „ de dezvoltare umana  masurata in HDI or GDP per capita ( pe cap de locuitor) , o varietate de alti factori contextuali influenteaza felul in care problemele sociale si de mediu sunt percepute si  abordate.

Diferenta nord/sud pare a fi un previzator mai bun al  rolului general care ii este atribuit jucatorilor corporatisti in societate, constituind o potentiala diferenta RSC in termeni de mentinere a provocarilor care sunt ( sau ar trebui sa fie ) prioritare. Exemple de caracteristici comune in partea nordica a globului includ aparitia miscarii influentate de mediu ( Dalton, !994 ) si partidele de mediu ( Muller-Rommel, 1993) ca o reactie fata de impactul negativ al cresterii industriale in anii 70 , care a fost urmata de diseminarea institutiilor de nivel national pentru politici de mediu ( Janicke si iWeidner , 1995; Jorgens, 1996 ; Weidenr si Janicke, 2002 a) si o noua varietate legislativa si politici inovatoare privind mediul ( Delmas, 2002; Janicke si al. 2000 ; Tews si al. 2003 ; Weidner 2002 ; Weidner si Janicke , 2002 b ). Acesti factori ar putea crea, in mod colectiv, un context in care dimensiunile de mentinere a mediului este prioritar fata de problemele socio- economice.

In lumina sintezei  cercetarii academice recente privind RSC-ul international prezentat mai sus, este argumentat ca aceasta inclinare catre problemelor de mediu sustenibile ar putea avea un impact asupra contributiei generale a RSC catre dezvoltare continua in partea de sud a globului in mai multe feluri. Companiile multinationael nordice sunt considerate a fi motoare cheie a diseminarii globale a formelor contemporane de RSC , atat prin operatiunile lor in strainatate cat si prin lanturile de distribuire (Newell  si  Muro , 2006 ).Acesta nu este reflectata doar prin actiunile acestor companii dar si printr-o varietate de presiuni normative. Dintr-o perspectiva neo-institutionala, o inclinare nordica in liniile de ghidare formale si practica RSC ar putea crea o presiune izomorfica  pentru companiile non nordice sa adopte aceste concepte si practici care ar fi considerate potrivite intr-un context nordic ( de vazut Di  Maggio si Powell , 1983 ; Meyer si Rowan, 1977 ; Scott, 2001) . Pactul Global UN sau Initiativa Globala pot servi ca exemple pentru aceste ghiduri normative, activand izomorfismul normativ: In timp ce ambele initiative tintesc spre integrarea companiilor sudice ca stakeholderi si spre castigarea autoritatii morale la nivel global, ambele Isi au originea Intr-un context nordic. Acest mecanism general e ilustrat In Figura 1. Se poate sustine ca, In cazul perceptiilor divergente de legitimitate In tara de origine si tara gazda a companiei, perceptiile de legitimitate ale tarii gazda pot juda un rol secund. Activitatile de RSC vor fi alese In continuare In concordanta cu perceptiile de legitimitate ale tarii de origine. Acest lucru corespunde cadranelor 1 si 2 din Figura 1.  O activitate RSC de succes potrivita atat pentru tara de origine, cat si pentru cea gazda, ar fi localizata In cadranul 1. Pe de alta parte, o initiativa care nu ar respecta perceptiile de legitimitate locale ar fi localizata In cadranul 2. Cazul foarte mediatizat al companiilor de echipament sportiv ce lupta Impotriva muncii copiilor In Sialkot, Pakistan si, prin urmare, duc In mod neintentionat la practicarea prostitutiei de catre acestia, poate servi ca exemplu al esecului de a identifica o nepotrivire a perceptiilor de legitimitate, de aceea localizate In cadranul 2.

Din perspectiva unei companii, initiativele RSC care nu se potrivesc Intelegerii locale a legitimitatii ar putea conduce la esec, si, prin urmare, rezulta o localizare gresita a resurselor. Daca o actiune este perceputa local ca legitima si relevanta, este mai probabil ca scopurile propuse sa fie atinse. De aceea, exista o nevoie ”de a recunoaste ca subventiile locale ale multinationalelor ajung sa reflecte valorile, normele si practicile locale” ale societatilor In care opereaza. Ca si consecinta, se poate astepta ca o companie sa beneficieze de masurile ce duc la luarea unei decizii informate si la evitarea acestui tip de greseli neintentionate In ceea ce priveste perceptiile asupra legitimitatii. Cu toate acestea, o nepotrivire a activitatii RSC si a perceptiilor de legitimitate locala poate fi scopul explicit al unei companii; de fapt, aceasta nepotrivire este unul dintre scopurile principale ale cetateniei corporatiste: abordarea politica explicita a cetateniei corporatiste adreseaza direct sfera de influenta a unei companii, mai degraba decat sfera sa de responsabilitate si propavaduieste un rol politic activ al companiei. Un exemplu In acest context este promovarea drepturilor omului, In ciuda unei posibile opozitii local.

Dintr-un punct de vedere al guvernarii, este mai bine sa pui In practica masuri care asigura o mai buna integrare si recunoastere a stakeholderilor sudici. Similar proceselor de luare a deciziilor din mediul corporatist, va fi cu siguranta mai folositor sa ai un feed-back clar pentru a facilita luarea unor decizii politice informate. Acest lucru include aspecte precum relatiile de putere si valurile de informatie din organizatiile internationale cum ar fi FMI, Banca Mondiala, si alte organizatii donatoare. Feed-back-ul care Intareste legaturile dintre tara de origine si cea gazda poate reduce atat localizarea eronata a resurselor, cat si tendinta companiilor reactive de a folosi masurile RSC ca pe o simpla unealta de relatii publice.

Structurile de guvernare care  adapostesc crearea si Intarirea institutiilor car intensifica respectivele valuri de informatii, ar Imbunatati procesul corporatist de luare a deciziilor In acest context. Pactul Global ONU este vazut ca o astfel de institutie care promoveaza dialogul Intre companii si stakeholderaa lor globali, ridicand astfel constiinta si diseminand cele mai bune practici corporatiste asupra chestiunilor legate de dezvoltare. Totusi, rezultatele cercetarii de mai sus au aratat ca simpla existenta a unei retele de Invatare cum este Pactul Global ONU este o preconditie necesara, dar nu suficienta pentru RSC internationala orientata catre dezvoltare. In timp ce Pactul Global ONU printre altele adreseaza o paleta de chestiuni legate de dezvoltare, acestea sunt In pericol de a fi marginalizate prin initiativa.

Demarginalizarea dezvoltarii In RSC internationala

Pe de-o parte, trimiterea cehstiunilor legate de dezvoltare sub termenii umbrelei dezvoltarii durabile sau RSC poate fi benefic In termeni de amplificare a constientizarii aspectelor care altfel nu ar fi fost In agenda. Dupa cum s-a aratat mai sus, RSC ”are oameni care vorbesc despre drepturile de munca, guvernare globala, Intreprindere sustenabila si tot felul de subiecte care sunt relevante pentru binele celor saraci si marginalizati”. Cu toate acestea, pe langa constientizarea generala a chestiunilor legate de dezvoltare,constientizarea rolului responsabilitatii corporatiste In acest context si curs al actiunii specific companiilor nordice de a adresa provocari socio-economice globale este de o importanta esentiala. Rezultatele cercetarii de mai sus asupra perceptiilor si prioritatilor In RSC internationala sugereaza ca aceasta legatura cu provocarile socio-economice pare sa ramana relativ neclara printre companiile nordice comparativ cu legatura bine stabilita a responsabilitatii corporatiste si sustenabilitatii ecologice.

In consecinta, o implicatie la nivel de politici derivata din aceasta cercetare este ca rolul companiilor nordice si sudice  In privinta sustenabilitatii socio-economice trebuie sa fie spus cu voce tare si promovat mai clr. In particular, a Invata printre companiile multinationale nordice despre rolul lor In dezvoltare – incluzand limitarile clare ale unui raspuns global uniform la provocarile globale – este foarte importanta pentru o Imbunatatire a impactului practicii RSC.

Parteneriatele central-sudice multi-stakeholderi ca si corectare a puterii corporatiste

Mai departe, masuri care Intaresc participarea activa si implicarea stakeholderilor sudici locali sunt alta implicatie-cheie din aceasta cercetare. In general, initiativele multi-stakeholder au devenit un laitmotiv atat In guvernarea globala, cat si In RSC internationala deoarece se presupune ca duc la forme de regularizare mai robuste si acceptate mutual, fatI de cele traditionale. Lucrarile academice recente In acest domeniu au sugerat ca nevoile si interesele sudice nu sunt reflectate In mod adecvat In initiativele curente ale multi-stakeholderilor. In timp ce o cercetare viitoare e clar necesara In aceasta zona pentru a avea o Intelegere corecta a impactului actual al parteneriatelor multi-stakeholder In RSC internationala, este clar de asemenea ca o integrare crescanda a stakeholderilor sudici este o conditie importanta pentru solutiile efective, dar acceptate mutual In acest context. In particular, guvernele locale sudice si uniunile de schimb trebuie sa preia comanda RSC pentru a fi capabile sa-si puna la punct agenda.

Limitari generice ale modului prezent al RSC internationale

Implicatiile schitate mai sus oglindesc apelurile recente de a ”reclama agendele de dezvoltare” si de a muta agenda cetateniei corporatiste In sud. Totusi, se poate sustine ca data fiind perspectiva relatiilor de putere asimetrice din interiorul parteneriatelor multi-stakholderi si din RSC internationala In general, este mai usor de spus, decat de facut. RSC poate sa nu fie neaparat raspunsul la un anume set de provocari de sustenabilitate, ci mai degraba la un grup proeminent de stakeholderi. Aceasta directie inerenta a RSC internationale poate indica o limitare generica a modului curent de RSC voluntara, condusa de piata, internationala In a contribui la dezvoltarea durabila In sudul global. Figura 2 ilustreaza interfata companie-societate si procesul de luare a deciziilor In contextul RSC.

Relatiile de putere si calea spre stakeholderii primari bazati In nord au duc la o accentuare a cazului de business RSC cu orientarea lui implicita dde castig (cadranul 1) In RSC internationala. Doar chestiunile percepute ca legitime de catre companie si stakeholderii primari ai acesteia pot fi adresate de catre responsabilitatea corporatista voluntara. In opozitie, activitatile localizate In al treilea cadran, acelea care sunt percepute ca legitime de catre stakehoderi, dar nu de catre companie, nu vor fi exploatate printr-o agenda RSC voluntara. De exemplu, chestiuni ca decizia e a nu te implica In evitarea taxarii sau transferul pretului pot servi ca exemple pentru chestiuni localizate In al treilea cadran.

Relatiile de putere si procesele de legitimizare care subliniaza RSC intrenationala ar putea Impiedica integrarea perspectivelor sudice Inpractica internationala de RSC. Data fiind calea nordica si subreprezentarea chestiunilor de dezvoltare care sunt clar legate de generatia curenta  a RSC, orice mai mult decat schimbarile treptate In aceste zone este posibil sa fie indus prin regularizari dincolo de responsabilitatea corporatista voluntara, condusa de piata. Totusi, pentru o contributie efectiva a sectorului corporatist la dezvoltarea sustenabila In sud, atentia trebuie Indreptata catre reularizarea obligatorie In locul actiunii voluntare.

Concluzii

In cercetarea web de mai sus, punctele de contact ale Pactului Global ONU au fost rugate sa raspunda unui set de 23 de chestiuni din sustenabilitate In trei contexte diferite. Bazandu-se pe propriile lor perceptii, respondentilor li s-a cerut sa prioritizeze chestiunile In termenii urgentei globale si ai masurii In care companiile lor ar fi capabile sa contribuie la solutii efective ale provocarilor pe care le-au creat aceste chestiuni.

Rezultatele au aratat prioritizari distincte ale chestiunilor legate de sustenabilitate Intre respondentii din nord si cei din sud, creand o potentiala diviziune a RSC In ceea ce priveste sustenabilitatea. Respondentii nordici par sa accentueze dimensiunea ecologica a sustenabilitatii, In timp ce arata o lipsa de constientizare a responsabilitatilor socio-economice a companiilor lor. Cu toate acestea, lipsa constientizarii nu este legata de perceptiile generale privind urgenta provocarilor globale legate de dezvoltare; este totusi legata de rolul pe care Il atribuie respondentii nordici propriilor lor companii In sustenabilitate. Asadar, rezultatele cercetarii arata simplu nivele reduse de constientizare a asteptarilor privind rolul propriilor companii In sustenabilitatea socio-economica.

S-a sustinut faptul ca aceasta cale spre dimensiunea ecologica a sustenabilitatii ar putea fi inerenta modului curent al RSC, limitand astfel contributia sa potentiala In contextul mai larg al guvernarii globale si a dezvoltarii sustenabile. In lumina schimbarilor socio-economice ce au loc In multe parti ale lumii neindustrializate, modul curent al RSC ar putea fi o abordare neadecvata de a efini provocarile acestea. In loc, RSC ar putea fi mai potrivita de a avea un impact In termeni de guvernare ecologica globala pe baza perceptiilor si intereselor actorilor nordici care schiteaza In prezent directia de-acum si din viitor a conceptelor, instrumentelor si initiativelor legate de RSC. O implicare crescanda a actorilor sudici este necesara urgent pentru a birui aceasta directie nordica a agendei RSC – si pentru a transforma RSC Intr-un instrument care reprezinta toti cei trei piloni ai sustenabilitatii.
Note

 

In aceasta cercetare, definitia UNCTAD (2008)a tarilor dezvoltate si In curs de dezvoltare este: In general toate tarile din sud sunt In curs de dezvoltare, mai putin cele care sunt In OECD si/sau membre UE; exceptie fac Mexic, Korea si Turcia (membru OECD, dar In curs de dezvoltare), Andorra, Israel, Liechtenstein, Monaco, San Marino, si tarile In tranzitie din SE Europei, ca si Commonwealth.

 

Pactul Global ONU defineste ”companiile mari” ca cele care care nu sunt clasate ca SME-uri de catre Finacial Times 500.
References
Armstrong, J.S. and Overton, T.S. (1977), ‘‘Estimating nonresponse bias in mail surveys’’, Journal of Marketing Research, Vol. 18 No. 3, pp. 396-402.
Barkemeyer, R. (2009), ‘‘Beyond compliance – below expectations? CSR in the context of international development’’, Business Ethics: A European Review, Vol. 18 No. 3, pp. 273-89.
Biermann, F., Chan, M.-S., Mert,  A. and Pattberg, P.  (2007), ‘‘Multi-stakeholder partnerships for
sustainable development: does the promise hold?’’, Fondazione Eni Enrico Mattei CSR Paper 28.2007,
FEEM, Milan.
Blowfield,  M. (2003), ‘‘Ethical  supply  chains  in  the  cocoa,  coffee  and  tea  industries’’,  Greener
Management International, Vol. 43, Autumn, pp. 15-24.
Blowfield, M. (2005), ‘‘Corporate social responsibility: reinventing the meaning of development?’’, International Affairs, Vol. 81 No. 3, pp. 515-24.
Blowfield, M. and Frynas, J.G. (2005), ‘‘Setting new agendas: critical perspectives on corporate social responsibility in the developing world’’, International Affairs, Vol. 81 No. 3, pp. 499-513.
Bowen, F.E. (2000), ‘‘Environmental visibility: a trigger of green organizational response?’’, Business Strategy and the Environment, Vol. 9 No. 2, pp. 92-107.
Christmann, P. (2004), ‘‘Multinational companies and the natural environment: determinants of global
environmental policy standardization’’, Academy of Management Journal, Vol. 47 No. 5, pp. 747-60.
Christmann, P. and Taylor, G. (2006), ‘‘Firm self-regulation through international certifiable standards: determinants  of  symbolic  versus  substantive  implementation’’,  Journal  of  International  Business Studies, Vol. 37 No. 6, pp. 863-78.
Clarkson, M.B.E. (1995), ‘‘A stakeholder framework for analyzing and evaluating corporate social performance’’, The Academy of Management Review, Vol. 20 No. 1, pp. 92-117.
Corden, W.M. and Neary, P.J. (1982), ‘‘Booming sector and de-industrialization in a small open economy’’, Economic Journal, Vol. 92 No. 368, pp. 825-48.
Dalton, R. (1994), The Green Rainbow: Environmental Groups in Western Europe, Yale University Press, New Haven, CT.
Delmas, M. (2002), ‘‘The diffusion of environmental management standards in Europe and the United States: an institutional perspective’’, Policy Sciences, Vol. 35 No. 1, pp. 91-119.
DiMaggio, P.J. and Powell, W.W. (1983), ‘‘The iron cage revisited: institutional isomorphism and
collective rationality in organizational fields’’, American Sociological Review, Vol. 48 No. 2, pp. 147-60.
Draude, A. (2007), ‘‘How to capture non-Western forms of governance. in favour of an equivalence functionalist observation of governance in areas of limited statehood’’, SFB-Governance Working Papers Series No. 2, DFG Research Center (SFB) 700, Berlin, January.
Edwards, A. (1953), ‘‘The relationship between the judged desirability of a trait and the probability that the trait will be endorsed’’, Journal of Applied Psychology, Vol. 37 No. 2, pp. 90-3.
Elsbach, K.D. (1994), ‘‘Managing organizational legitimacy in the California cattle’’, Administrative Science Quarterly, Vol. 39 No. 1, p. 57.
Field, A. (2009), Discovering Statistics Using SPSS, 3rd ed., Sage, London.
Finkelstein, L.S. (1995), ‘‘What is global governance?’’, Global Governance, Vol. 1 No. 3, pp. 367-72. Fowler, F.J. (2009), Survey Research Methods, 4th ed., Sage, London.
Fox, T. (2004), ‘‘Corporate social responsibility and development: in quest of an agenda’’, Development, Vol. 47 No. 3, pp. 29-36.
Fox, T., Ward, H. and Howard, B. (2002), Public Sector Roles in Strengthening Corporate Social Responsibility: A Baseline Study: Corporate Social Responsibility Practice, Private Sector Advisory Services Department, The World Bank, Washington, DC.
Frederick, W.C. (1991), ‘‘The moral authority of transnational corporate codes’’, Journal of Business Ethics, Vol. 10 No. 3, pp. 165-77.
Frynas, J.G. (2005), ‘‘The false developmental promise of corporate social responsibility: evidence from multinational oil companies’’, International Affairs, Vol. 81 No. 3, pp. 581-98.
Frynas,  J.G.    (2008), ‘‘Corporate  social  responsibility  and  international  development:  critical
assessment’’, Corporate Governance, Vol. 16 No. 4, pp. 274-81.
Gouldson, A. and Bebbington, J. (2007), ‘‘Corporations and the governance of environmental risk’’, Environment and Planning C: Government and Policy, Vol. 25 No. 1, pp. 4-20.
Haas, P.M. (2004), ‘‘Addressing the global governance deficit’’, Global Environmental Politics, Vol. 4 No. 4, pp. 1-15.
Haas, P.M. and Kanie, N. (Eds) (2004), Dynamics of Multilateral Environmental Governance, United Nations University Press, Tokyo.
Hahn,  T.         (2005),  Gesellschaftliches  Engagement  von  Unternehmen.  Reziproke  Stakeholder,
okonomische Anreize, strategische Gestaltungsoptionen, Deutscher Universitats-Verlag, Wiesbaden.
Harzing, A.-W. (2004), ‘‘Does the use of English-language questionnaires in cross-national research
obscure national differences?’’, International Journal of Cross Cultural Management, Vol. 5 No. 2,
pp. 213-24.
Hofstede, G. (1980), Culture’s Consequences: International Differences in Work-related Values, Sage, Beverly Hills, CA and London.
Hofstede, G. and Hofstede, G.J. (2005), Cultures and Organizations: Software of the Mind: Intercultural
Cooperation and Its Importance for Survival, rev. and expanded 2nd ed., McGraw-Hill, New York, NY
and London.
Holme, R. and Watts, P. (2000), Corporate Social Responsibility: Making Good Business Sense, World Business Council for Sustainable Development, Geneva.
House, R.J., Hanges, P.M., Javidan, M., Dorfman, P. and Gupta, V. (2004), Culture, Leadership and Organizations: The GLOBE Study of 62 Societies, Sage, Thousand Oaks, CA.
Hussain-Khaliq, S. (2004), ‘‘Eliminating child labour from the Sialkot soccer ball industry: two industry-led approaches’’, Journal of Corporate Citizenship, Vol. 13, Spring, pp. 101-7.
Husted, B.W. and Allen, D.B. (2006), ‘‘Corporate social responsibility in the multinational enterprise:
strategic and institutional approaches’’, Journal of International Business Studies, Vol. 37 No. 6,
pp. 838-49.
Husted,  B.W.  and  Allen,  D.B.        (2007),            ‘‘Corporate  social  strategy  in  multinational  enterprises:
antecedents and value creation’’, Journal of Business Ethics, Vol. 74 No. 4, pp. 345-61.
Janicke, M. and Weidner, H. (Eds) (1995), Successful Environmental Policy. A Critical Evaluation of 24 Cases, Edition Sigma, Berlin.
Janicke, M., Kern, K. and Jorgens, H. (2000), ‘‘Die Diffusion umweltpolitischer Innovationen’’, Zeitschrift fur Umweltpolitik (ZfU), Vol. 4, pp. 507-46.
Jenkins, H. (2004), ‘‘A critique of conventional CSR theory: an SME perspective’’, Journal of General Management, Vol. 29 No. 4, pp. 37-57.
Jenkins, H. (2006), ‘‘Small business champions for corporate social responsibility’’, Journal of Business Ethics, Vol. 67 No. 3, pp. 241-56.
Jenkins, R. (2005), ‘‘Globalization, corporate social responsibility and poverty’’, International Affairs, Vol. 81 No. 3, pp. 525-40.
Jorgens,  H.     (1996), ‘‘Die  Institutionalisierung  von  Umweltpolitik  im  internationalen  Vergleich’’,
in Janicke, M. (Ed.), Umweltpolitik der Industrielander. Entwicklung – Bilanz – Erfolgsbedingungen,
Edition Sigma, Berlin, pp. 59-112.
Justice, D.W. (2002), ‘‘The international trade union movement and the new codes of conduct’’, in Jenkins, R., Pearson, R. and Seyfang, G. (Eds), Corporate Responsibility and Labour Rights: Codes of Conduct in the Global Economy, Earthscan Publications, London, pp. 90-100.
Kaufman, A., Tiantubtim, E., Pussayapibul, N. and Davids, P. (2004), ‘‘Implementing voluntary labour standards and codes of conduct in the thai garment industry’’, Journal of Corporate Citizenship, Vol. 13, Spring, pp. 91-9.
Khan, F.R., Munir, K.A. and Willmott, H. (2007), ‘‘A dark side of institutional entrepreneurship: soccer
balls, child labour and postcolonial impoverishment’’, Organization Studies, Vol. 28 No. 7, pp. 1055-77.
Kirkby,  J.,  O’Keefe, P.  and  Timberlake,  L.  (1995),  ‘‘Introduction’’,  in  Kirkby,  J.,  O’Keefe, P.  and
Timberlake, L. (Eds), The Earthscan Reader in Sustainable Development, Earthscan, London, pp. 1-14.
Kytle, B. and Ruggie, J.G. (2005), ‘‘Corporate social responsibility as risk management. a model for multinationals’’, Corporate Social Responsibility Initiative Working Paper No. 10, John F. Kennedy School of Government, Harvard University, Cambridge, MA.
Lambert, D.M. and Harrington, T.C. (1990), ‘‘Measuring non-response bias in customer service mail surveys’’, Journal of Business Logistics, Vol. 11 No. 2, pp. 5-25.
Maignan, I. and Ferrell, O.C. (2000), ‘‘Measuring corporate citizenship in two countries: the case of the United States and France’’, Journal of Business Ethics, Vol. 23 No. 3, pp. 283-97.
Matten, D. and Crane, A. (2005a), ‘‘Corporate citizenship: missing the point or missing the boat? A reply to van Oosterhout’’, Academy of Management Review, Vol. 30 No. 4, pp. 681-4.
Matten,  D.  and  Crane,  A.   (2005b),          ‘‘Corporate  citizenship:  toward  an  extended  theoretical
conceptualization’’, Academy of Management Review, Vol. 30 No. 1, pp. 166-79.
Meyer, J.W. and Rowan, B. (1977), ‘‘Institutionalized organizations: formal structure as myth and ceremony’’, American Journal of Sociology, Vol. 83 No. 2, pp. 340-63.
Millennium Ecosystem Assessment (2005), Ecosystems and Human Well-being: Current State and Trends. Findings of the Conditions and Trends Working Group, Island Press, Washington, DC.
Mirvis, P.H. and Googins, B.K. (2006), Stages of Corporate Citizenship: A Developmental Framework, Center for Corporate Citizenship at Boston College, Chestnut Hill, MA.
Moon, J., Crane, A. and Matten, D. (2003), ‘‘Can corporations be citizens? Corporate citizenship as a metaphor for business participation in society (2nd edition)’’, in Moon, J. (Ed.), ICCSR Research Paper Series, International Centre for Corporate Social Responsibility, Nottingham.
Muller-Rommel,  F.    (1993),  Grune  in  Westeuropa.  Entwicklungsphasen  und  Erfolgsbedingungen,
Westdeutscher Verlag, Opladen.
Newell,  P.      (2005), ‘‘Citizenship,  accountability  and  community:  the  limits  of  the  CSR  agenda’’,
International Affairs, Vol. 81 No. 3, pp. 541-57.
Newell, P. and Muro, A. (2006), ‘‘Corporate social and environmental responsibility in Argentina’’, Journal of Corporate Citizenship, Vol. 24, December, pp. 49-68.
Oetzel, J. and Doh, J.P. (2009), ‘‘MNEs and development: a review and reconceptualization’’, Journal of World Business, Vol. 44 No. 2, pp. 108-20.
Organisation  for  Economic  Co-operation  and  Development  (OECD)  (2001),  Corporate  Codes  of Conduct: Expanded Review of their Contents, Corporate Responsibility: Private Initiatives and Public Goals, OECD, Paris.
Post, J.E. (2000), ‘‘Meeting the challenge of global corporate citizenship’’, Corporate Citizenship Research Papers, Boston College Center for Corporate Community Relations, Boston, MA.
Prieto-Carron, M.,  Lund-Thomsen,  P.,  Chan,  A.,  Muro,  A.N.A. and  Bhushan,  C.  (2006),  ‘‘Critical perspectives on CSR and development: what we know, what we don’t know, and what we need to know’’, International Affairs, Vol. 82 No. 5, pp. 977-87.
Ragodoo, N.J.F. (2009), ‘‘CSR as a tool to fight against poverty: the case of Mauritius’’, Social Responsibility Journal, Vol. 5 No. 1, pp. 19-33.
Randall, D.M. and Fernandes, M.F. (1991), ‘‘The social desirability response bias in ethics research’’, Journal of Business Ethics, Vol. 10 No. 11, pp. 805-17.
Redclift, M. (2005), ‘‘Sustainable development (1987-2005): an oxymoron comes of age’’, Sustainable Development, Vol. 13 No. 4, pp. 212-27.
Risse, T. and Lehmkuhl, U. (2006), ‘‘Governance in areas of limited statehood – new modes of
governance?’’, SFB-Governance Working Paper Series No. 1, DFG Research Center (SFB) 700, Berlin.
Robinson, J. (2004), ‘‘Squaring the circle? Some thoughts on the idea of sustainable development’’, Ecological Economics, Vol. 48 No. 4, pp. 369-84.
Rosenau, J.N. and Czempiel, E.-O. (1992), Governance without Government. Order and Change in World Politics, Cambridge University Press, Cambridge.
Rosenzweig,  P.M.  and  Singh,  J.V. (1991), ‘‘Organizational  environments  and  the  multinational
enterprise’’, The Academy of Management Review, Vol. 16 No. 2, pp. 340-61.
Ruggie, J.G. (2002), ‘‘The theory and practice of learning networks. corporate social responsibility and the global compact’’, Journal of Corporate Citizenship, Vol. 5 No. 2, pp. 27-36.
Ruggie, J.G. (2004), ‘‘Reconstituting the global public domain: issues, actors and practices’’, European Journal of International Relations, Vol. 10 No. 4, pp. 499-531.
Sachs, J.D. and Warner, A.M. (1995), ‘‘Natural resource abundance and economic growth’’, NBER Working Paper No. 5398, National Bureau of Economic Research, NBER, Cambridge, MA.
Sachs, J.D. and Warner, A.M. (2001), ‘‘The curse of natural resources’’, European Economic Review, Vol. 45 Nos 4-6, pp. 827-38.
Schepers, D.H. (2006), ‘‘The impact of NGO network conflict on the corporate social responsibility strategies of multinational corporations’’, Business and Society, Vol. 45 No. 3, p. 282.
Scott, W.R. (2001), Institutions and Organizations, 2nd ed., Sage, Thousand Oaks, CA.
Steurer, R., Langer, M.E., Konrad, A. and Martinuzzi, A. (2005), ‘‘Corporations, stakeholders and sustainable development I: a theoretical exploration of business-society relations’’, Journal of Business Ethics, Vol. 61 No. 3, pp. 263-81.
Suchman, M.C. (1995), ‘‘Managing legitimacy: strategic and institutional approaches’’, Academy of Management Review, Vol. 20 No. 3, pp. 571-610.
Tews, K., Busch, P.-O. and Jorgens, H. (2003), ‘‘The diffusion of new environmental policy instruments’’, European Journal of Political Research, Vol. 42 No. 4, pp. 569-600.
UN Millennium Project and Sachs, J.D. (2005), Investing in Development: A Practical Plan to Achieve the Millennium Development Goals, Earthscan, London.
United Nations Conference on Trade and Development (UNCTAD) (2008), World Investment Report
2008.  Transnational Corporations and the Infrastructure Challenge, UNCTAD, New York, NY and
Geneva.
United Nations Development Programme (UNDP) (2007), Human Development Report 2007/2008. Fighting Climate Change: Human Solidarity in a Divided World, UNDP, New York, NY.
United Nations Global Compact (2004), The Global Compact: A Network of Networks, United Nations Global Compact, New York, NY.
United  Nations  Research  Institute  for  Social  Development            (UNRISD)  (2003),     ‘‘Corporate  social
responsibility and development: towards a new agenda?’’, UNRISD Conference News, UNRISD,
Geneva.
Utting, P. (2001), Promoting Socially Responsible Business in Developing Countries. The Potential and Limits of Voluntary Initiatives, Report of the UNRISD Workshop 23-24 October, 2000, United Nations Research Institute for Social Development, Geneva.
Utting, P. (2005), ‘‘Corporate responsibility and the movement of business’’, Development in Practice, Vol. 15 Nos 3-4, pp. 375-88.
Utting, P. (Ed.) (2006), Reclaiming Development Agendas. Knowledge, Power and International Policy Making, Palgrave Macmillan, Basingstoke.
Utting, P. (2007), ‘‘CSR and equality’’, Third World Quarterly, Vol. 28 No. 4, pp. 697-712.
Waldman, D.A., de Luque, M.S., Washburn, N. and House, R.J. (2006), ‘‘Cultural and leadership predictors of corporate social responsibility values of top management: a GLOBE study of 15 countries’’, Journal of International Business Studies, Vol. 37, pp. 823-37.
Ward, H. (2004), Public Sector Roles in Strengthening Corporate Social Responsibility: Taking Stock, Corporate Social Responsibility Practice of the World Bank Group, Washington, DC.
Ward, H. and Fox, T. (2002), ‘‘Moving the corporate citizenship agenda to the South’’, Words into Action,
available at: http://pubs.iied.org/pdfs/G02259.pdf
WCED (1987), Our Common Future: The World Commission on Environment and Development, Oxford University Press, Oxford.
Weidner, H. (2002), ‘‘Capacity building for ecological modernization: lessons from cross-national research’’, American Behavioral Scientist, Vol. 45 No. 9, pp. 1340-68.
Weidner, H. and Janicke, M. (2002a), Capacity Building in National Environmental Policy: A Comparative Study of 17 Countries, Springer, Berlin, Heidelberg, and New York, NY.
Weidner, H. and Janicke, M. (2002b), ‘‘Summary: environmental capacity building in a converging
world’’, in Weidner, H. and Janicke, M. (Eds), Capacity Building in National Environmental Policy:
A Comparative Study of 17 Countries, Springer, Berlin, Heidelberg, New York, NY, pp. 409-44.
Westney, D.E. (1989), ‘‘Institutionalization theory and the multinational enterprise’’, paper presented at the Workshop on Organizational Theory and the MNC, INSEAD, Fontainebleau.
Zerbe, W.J. and Paulhus, D.L. (1987), ‘‘Socially desirable responding in organizational behaviour: a reconception’’, Academy of Management Journal, Vol. 12 No. 2, pp. 250-64.
Zucker, L.G. (1987), ‘‘Institutional theories of organization’’, Annual Review of Sociology, Vol. 13 No. 1, pp. 443-64.